Aceste detalii duc la o creştere a nevoii de echipamente şi laboratoare costisitoare, a explicat principalul autor al studiului, Katie Doroschak, înscrisă la studii doctorale la Universitatea din Washington.
"Dacă bitul digital este 1, se adaugă 'molbitul' său în numele de utilizator, iar dacă este 0, atunci este lăsat în afara lui.
"Acesta este elementul care le face să devină dificil de traficat", a adăugat el.
"Nu putem să marcăm bumbacul sau fibrele prin metode convenţionale precum marcajul RFID sau codurile QR, dar o etichetă lichidă pe bază de ADN ar putea fi utilizată sub formă pulverizată", a explicat coordonatoarea studiului.
"Acest lucru ar fi util în cadrul lanţurilor de aprovizionare, unde monitorizarea materiei de origine este importantă pentru conservarea valorii produsului final", a mai spus ea.
Persons:
Katie Doroschak, Katie, Jeff
Organizations:
Nature Communications, Universitatea din, Microsoft, menţionată
Locations:
Universitatea din Washington