DIRS.INFO The most relevant business & tech news

☆ 20 de ani fără Stegarul Neamului, Gheorghe Ghimpu
▼ + stars: | 1990-04-27 | by ( ) tvrmoldova.md time to read: +1 min

34 minute în urmă Sursa foto:Unimedia Vizualizari:20 de ani fără Stegarul Neamului, Gheorghe GhimpuAstăzi se împlinesc 20 de ani de la trecerea în nefiinţă a celui care, pe 27 aprilie 1990, a dat jos drapelul sovietic şi a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului, Gheorghe Ghimpu. Născut la 26 iulie 1937 în Coloniţa, Regatul României, Gheorghe Ghmpu a fost fondator al Mişcării de Eliberare Naţională, membru al Comitetului Executiv al Frontului Popular din Moldova şi apoi deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales în mod democratic (1990). De asemenea, Gheorghe Ghimpu a fost preşedintele Asociaţiei victimelor regimului comunist de ocupaţie şi a veteranilor de război ai Armatei Române din Republica Moldova denumită, la Congresul IV din 11 iunie 2000, Partidul Naţional Român. Gheorghe Ghimpu a decedat la 13 noiembrie 2000, în urma rănilor suferite într-un accident rutier petrecut la 27 octombrie 2000.

Persons: Gheorghe Ghimpu, Gheorghe Ghmpu Organizations: Eliberare Naţională, Frontului Popular, Armatei Române, Partidul Naţional Român Locations: Coloniţa, Regatul României, Moldova, Republicii Moldova, Republica Moldova

☆ Ilona Scott, românca arhitect din SUA: „M-am născut într-un lagăr din Kazahstan“
▼ + stars: | 1990-02-01 | by ( Ştefan Lică | ) adevarul.ro time to read: +23 min

Mama a fost arestată în Riga, Letonia, ca cetăţean austriac, iar tata era cetăţean român şi a fost arestat în Odesa, Ucraina. Într-o zi, femeia a aruncat apă fierbinte în camera noastră şi, printr-o minune, mama a evitat să fie opărită. Din cauza lui Hitler, în 1938, a fugit la Riga, dar viaţa ei bună de dinainte a fost întreruptă când a fost arestată şi trimisă în lagăr. Tatăl meu a fost strungar, muncitor în fabrică, dar a fost mare amator de literatură, plin de umor şi foarte chipeş. A fost foarte interesant să întâlnesc români care au realizat lucruri importante în viaţă – inventatori, scriitori, arhitecţi.

Persons: Scott, Ilona Scott, Uniunii Sovietice . Amândoi, Mihai, Ion Mincu, Green Card, Ventura, Locuim, Sofia Cosma, Dinu Lipatti, Boleslav Kohn, Taras Mikischa, Therese Troster, Alfred Cortot, Emil von Sauer, Julius Isserlis, Hitler, I, Ea, Lincoln Mayorga, El, Costineşti, arhitecţi, Ceauşescu, şantier, Ilona Scott - Organizations: Vă, Green, Filarmonica din, Electrecord, filarmonică, Partidul Comunist, Ceaikovski, Arts, Lions Club, Lion, American Institute, Architects Locations: gulag sovietic, România, dificili, Europa, americană, Statele Unite, Ocean, cărţi, Kazahstan, Karaganda, Odesa, Ucraina, gulag, Uniunii Sovietice, sovietic, Riga, Letonia, austriac, Viena, Austria, Bucureşti, cocioabă, SUA, Buftea, Statele Unite ale Americii, Predeal, Californiei, America, Arabia Saudită, Los Angeles, California, Pacific, Polonia, Rusia, Franţa, Filarmonica din Bucureşti, străinătate, Ungaria, Iugoslavia, Cuba, Germania de Est, Italia, Iaşi, României, New York, San Francisco, Anglia, Filarmonica din Moscova, UCLA, ţară, Maramureş, gogoşarii, Ventura

Catastrofa de la Cernobîl după 35 de ani. Ce s-a întâmplat pe 26 aprilie 1986Pe 26 aprilie 1986, cu 35 de ani, a explodat reactorul al patrulea al centralei nucleare de la Cernobîl. Era 26 aprilie 1986, ora 1.23. Este perimetrul care a fost evacuat de armata sovietică după ziua de 26 aprilie 1986. Ucraina a închis definitiv centrala abia în anul 2000, la 14 ani de la catastrofă.

Persons: ro Locations: Cernobîl, Pripiat, Hiroshima, Nagasaki, Europei, New York, Ucraina

☆ 1 aprilie 1941 - una dintre cele mai negre zile din istoria României; 80 de ani de la masacrul de la Fântâna Albă
▼ + stars: | 1941-04-01 | by ( ) www.jurnal.md time to read: +2 min

Sursa foto: 7vest.ro1 aprilie 1941 - una dintre cele mai negre zile din istoria României; 80 de ani de la masacrul de la Fântâna AlbăÎn urmă cu 80 de ani, pe 1 aprilie 1941, 3.000 de români au fost masacraţi la Fântâna Albă, în Bucovina, pe teritoriul Ucrainei de astăzi, de către soldaţii sovietici. În iunie 1940, România a fost nevoită să cedeze Uniunii Sovietice nordul Bucovinei. În primăvara anului 1941, câteva mii de români au decis să sfideze trupele sovietice şi să treacă în România. Fântâna Albă3.000 de români, locuitori ai satelor de pe Valea Siretului, au încercat să ajungă în ţara natală pe 1 aprilie, chiar de Paşti. Localitatea Fântâna Albă se află pe teritoriul de astăzi al Ucrainei.

Organizations: Armata, NKVD Locations: României, Bucovina, Ucrainei, sovietici, sovietic, Ţinutul, Bucovinei, România, Sovietice, graniţă

☆ 28 iunie 1940 în destinul românilor din actuala regiune Cernăuţi
▼ + stars: | 1940-06-28 | by ( ) lyberti.com time to read: +7 min

Primul colhoz din actuala regiune Cernăuţi a apărut la finele lunii ianuarie, în localitatea Lenkivţi din raionul Chelmenţi. Pe data de 6 februarie, în istorie au intrat gospodăriile colective din localităţile Komariv, raionul Chelmenţi; Serbiceni şi Bilousivka, raionul Secureni. 18 gospodării colective au apărut în localităţile ucrainene, iar 3 – în cele cu populaţie de origine română. Peste două zile, gospodării colective se vor afla în localităţile Neporotove, raionul Secureni; Dubivţi, raionul Chiţmani; Vaslovivţi, fostul raion Sadagura. Pe data de 21 martie se unesc ţăranii din Clişcăuţi, raionul Hotin; Tărăşeni şi Cuciurul Mare, fostul raion Cernăuţi; Stârcea, raionul Hliboca.

Organizations: Partidului Comunist Locations: Cernăuţi, Ucrainei, nemărginita Uniune Sovietică, Siberia, Chelmenţi, Lenkivţi, Novocelyţea, Secureni, Lomacynţi, Komariv, Voronovyţea, Noua Suliţă, Sadagura, Bernove, Rukşyn, Hotin, Şyşkivţi, Chiţmani, Cuciurul Mic, Zastavna, Storojineţ, Dibrova, Vijniţa, Voloşkove, Karapciv, Vaşcăuţi, localităţile, Dubivţi, Myhalkove, Şubraneţi, Boian, Ataky, Hliboca, Negrinţi, Iurkivţi, Ispas, Noua, Clişcăuţi, Cuciurul, Stârcea, Mogoşeşti, Herţa, Kormani, Tereblecea, Jadova, Volcineţ

☆ El a fost primul care a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului Republicii Moldova
▼ + stars: | 1937-07-26 | by ( ) lyberti.com time to read: +2 min

El a fost fondatorul Mișcării de Eliberare Națională din Republica Moldova, membru al Comitetului Executiv al Frontului Popular din Moldova, deputat în primul Parlament al Republicii Moldova ales în mod democratic (1990). Gheorghe Ghimpu a fost deținut politic în perioada sovietică pentru convingerile sale și participarea la fondarea Frontului Național-Patriotic din Basarabia și Nordul Bucovinei (1972). Gheorghe Ghimpu și-a trăit clipa de fericire la 27 aprilie 1990, fiind primul care a dat jos drapelul sovietic și a arborat tricolorul pe clădirea Parlamentului, actualmente Președinția Republicii Moldova. După 3 ore de drum, la ora 6.30 mașina în care se aflau a fost lovită de un camion. În urma impactului Ion Caftanat a decedat pe loc, iar Gheorghe Ghimpu a fost transportat la spitalul din orașul Donduşeni, iar apoi la Spitalul de Urgență din Chișinău, unde a murit la 13 noiembrie 2000.

Persons: Gheorghe Ghimpu, El, Caftanat, Ghimpu, Agenţia Organizations: Eliberare Națională, Frontului Popular, Frontului Național - Patriotic Locations: RSS Moldovenească, Colonița, Basarabia, Republica Moldova, Moldova, Republicii Moldova, Nordul Bucovinei, Târnova, Edineț, Donduşeni, Chișinău

☆ Check Media: Agresivitatea Rusiei la Chişinău îi trădează frica de a fi eliminată din Republica Moldova
▼ + stars: | 1918-11-27 | by ( ) adevarul.ro time to read: +18 min

”Ambasada tăcută” vs ”Ambasada principală” şi comunitatea Telegram de limbă rusă de la Chişinău şi TiraspolÎn mediul comunităţii Telegram de limbă rusă din Republica Moldova, ambasada Federaţiei Ruse şi-a câştigat porecla ”тихое посольство” (tikhoe posolstvo – ambasada tăcută). Mai ales după evenimentele din iunie 2019, când Plahotniuc ar fi luat decizia de a renunţa la putere şi de a fugi din Republica Moldova în urma unei conversaţii confidenţiale de doar un sfert de oră cu diplomatul american. Vezi si CHECK MEDIA: ALEGERI IN REPUBLICA MOLDOVA. Vezi si CHECK MEDIA: ALEGERI IN REPUBLICA MOLDOVA. Există, astfel, o permanentă luptă la Chişinău între ”Ambasada principală” (SUA) şi ”Ambasada tăcută” (Rusia).

Persons: Derek J . Hogan, Plahotniuc, Hogan, Martin McDowell, Igor Dodon, Dodon, Voronin, Mark Tkaciuk, Valeriu Ostalep, Evgheni Kuzmin, Oleg Vasneţov, preşedintele Putin, Alexandru Pînzari, Daniel Ioniţă, Ribbentrop, Molotov, Serghei Lavrov, Serghei Narîşkin, Derek Hogan, diplomaţii, Valeri Kuzmin, Dan NICU Organizations: Române, Congresul Civic, Facebook, Moldova, Gazprom, SIS, Sputnik, FSB, GRU, MAE, ambasadei, Partidul, Uniunea Europeană Locations: Basarabiei, Bucovinei, sovietică, Rusia, Chişinău, Tiraspol, Republica Moldova, Ruse, Statelor Unite ale Americii, SUA, american, rus, Dodon, sovietic, URSS, Rusiei, România, Bucureşti, Republicii Moldova, Indiei, ruse, Moscova, Moldova, Narîşkin, României, Prut, Nistru, comemoraţi, Rusă, moldovean, Belarus, Kîrgîzstan, ambasadei Statelor Unite ale Americii, Mării Negre, condiţiile, Ungheni, Chişinăul

Search resuls for: "sovietic"

7 mentions found