DIRS.INFO The most relevant business & tech news

„Astăzi se împlinesc 72 de ani de la cel mai mare val de deportări din Moldova sovietică și tot astăzi în țara noastră sunt comemorate victimele stalinismului. În ziua de 6 iulie 1949 au fost scoase din casele lor și duse, la un alt capăt de lume, peste 11 mii de familii. Acești 35 de mii de oameni sunt o parte din zecile de milioane de victime, provocate de-a lungul anilor de regimul autoritar stalinist. La peste 70 de ani distanță, datoria noastră e să-i ajutăm pe supraviețuitorii deportărilor și, mai ales, să nu uităm ororile acelor vremi. Primul val de deportări a avut loc în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941 (ora 2.30) și a cuprins teritoriile anexate de URSS de la România în iunie 1940.

Persons: Maia Sandu, Octavian Țîcu, Octavian Organizations: Facebook Locations: Moldova sovietică, Chișinău, Republica Moldova, Kazahstan, Siberia, anexate, URSS, România, RSS Moldovenească

☆ Maia Sandu: „Datoria noastră e să-i ajutăm pe supraviețuitorii deportărilor și, mai ales, să nu uităm ororile acelor vremi”
▼ + stars: | 2021-07-06 | by ( ) www.jurnal.md time to read: +2 min

Sursa foto: RFIMaia Sandu: „Datoria noastră e să-i ajutăm pe supraviețuitorii deportărilor și, mai ales, să nu uităm ororile acelor vremi”Președintele, Maia Sandu, a transmis un mesaj cu prilejul Zilei comemorării victimelor celui de-al doilea val de deportări, care a avut loc în noaptea de cinci spre șase iulie 1949. „Astăzi se împlinesc 72 de ani de la cel mai mare val de deportări din Moldova sovietică și tot astăzi în țara noastră sunt comemorate victimele stalinismului. Mulți dintre ei, nici până astăzi, nu au reușit să-și facă dreptate și să-și restituie bunurile”, a menționat doamna Maia Sandu. „La peste 70 de ani distanță, datoria noastră e să-i ajutăm pe supraviețuitorii deportărilor și, mai ales, să nu uităm ororile acelor vremi. Memoria vie este singura garanție că asemenea crime nu se vor mai întâmpla și că Omul va rămâne mai important decât orice mașinărie statală”, se mai spune în mesajul adresat de doamna Maia Sandu.

Persons: RFI Maia Sandu, Președintele, Maia Sandu Organizations: RFI Locations: Moldova sovietică

☆ Eugenia Marin, mama Doinei Aldea-Teodorovici, despre Podul de Flori din 1990: „Este o bucurie și o tristețe”
▼ + stars: | 2021-05-06 | by ( Buzdugan Loredana | ) www.zdg.md time to read: +3 min

„Podul de Flori a fost o bucurie și o mare tristețe. Am crezut că Podul de Flori va fi o mare izbândă și biruință a neamului nostru, dar cu părerea de rău nu a fost așa, nu a fost să fie”. Asta spune Eugenia Marin, mama Doinei Aldea-Teodorovici la 31 de ani de la evenimentul Podul de Flori din 6 mai 1990, la care au participat cei doi regretați artiști, Doina și Ion Aldea-Teodorovici. Podul de Flori, știți a fost o bucurie și o mare tristețe. În urmă cu 31 ani, pentru o perioadă scurtă de timp, între România și R. Moldova, nu a existat graniță.

Persons: Eugenia Marin, Aldea - Teodorovici, Ion Aldea - Teodorovici, Ion, Gheorghe, Ion Ungureanu Organizations: Culturii, Cultelor Locations: Prut, Moldova, România, Moldova Sovietică, Costești, Iași, Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița, Fălciu, Țiganca, Oancea – Cahul, Galați, Giurgiulești, Vest, n.r, URSS, sovieto

☆ VIDEO/ 31 de ani de la Podul de Flori
▼ + stars: | 2021-05-06 | by ( Buzdugan Loredana | ) www.zdg.md time to read: +3 min

În urmă cu 31 ani, pentru o perioadă scurtă de timp, între România și R. Moldova, nu a existat graniță. Momentul s-a numit „Podul de flori”, iar astăzi, 6 mai 2021 se împlinesc 31 de ani de la acel eveniment. Imagini video de la Podul de Flori întins peste Prut:După această acțiune, procedurile de trecere a frontierei sovieto-române au fost simplificate considerabil. Oamenii se strigau pe nume unii pe alții și se regăseau după ani și ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă și a început să vină spre basarabenii de dincoace.

Persons: Ion Ungureanu, Grigore Vieru, Stela Popa Organizations: Culturii, Cultelor Locations: România, Moldova, Moldova Sovietică, Prut, Costești, Iași, Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița, Fălciu, Țiganca, Oancea – Cahul, Galați, Giurgiulești, Vest, n.r, URSS, sovieto, Pererâta, Chișinău

☆ VIDEO/ 31 de ani de la Podul de Flori. Regizorul Vlad Druc, unul dintre puținii care a filmat evenimentul: „Acolo erau doar oameni, nu politicieni, erau basarabenii interesați să treacă podul, să facă
▼ + stars: | 2021-05-06 | by ( Buzdugan Loredana | ) www.zdg.md time to read: +3 min

În urmă cu 31 ani, pentru o perioadă scurtă de timp, între România și R. Moldova, nu a existat graniță. Regizorul și documentaristul Vlad Druc a fost unul dintre puținii care a filmat Podul de Flori din 1990. Acolo erau doar oameni, nu politicieni, erau basarabenii interesați să treacă podul, să facă un pas spre schimbare”. Oamenii se strigau pe nume unii pe alții și se regăseau după ani și ani. La un moment dat, de partea cealaltă a râului s-a aruncat un bărbat în apă și a început să vină spre basarabenii de dincoace.

Persons: Ion Ungureanu, Vlad Druc, El, Grigore Vieru, Stela Popa Organizations: Culturii, Cultelor Locations: România, Moldova, Moldova Sovietică, Prut, Costești, Iași, Sculeni, Ungheni – Pod Ungheni, Albița, Fălciu, Țiganca, Oancea – Cahul, Galați, Giurgiulești, Vest, n.r, URSS, sovieto, Pererâta, Chișinău

La primul „Pod de flori”, organizat pe 6 mai 1990, dată la care frontiera către Basarabia a putut fi trecută fără acte, au participat peste un milion de oameni. Podul semnifica frăţia, dorinţa de apropiere, istoria comună a populației de pe cele două maluri ale Prutului. Această primă deschidere a graniţelor dintre România şi Republica Moldova s-a materializat în mii de flori aruncate în apa Prutului de pe ambele maluri. Dimineața devreme, din diferite colțuri ale Moldovei au pornit spre Prut mii de autocare și mașini particulare. Al doilea „Pod de flori” a avut loc la 16 iunie 1991, ocazie cu care deja cetăţenii din actuala Rep. Moldova au putut intra în România fără acte.

Locations: Uniunii Sovietice, Basarabia, România, Republica Moldova, Moldovei, Prut, Ungheni, Moldova Sovietică, Costești, Iași, Sculeni, Ungheni - Pod Ungheni, Albița, Fălciu, Țiganca, Oancea - Cahul şi Galaţi, Giurgiulești, Bucureștiului, Chișinăului, Rep, Moldova

☆ „Regimentul nemuritor” contestat de către victimele războiului din 1992
▼ + stars: | 2021-05-05 | by ( ) www.zdg.md time to read: +3 min

Acțiunile „Regimentului nemuritor” care, potrivit iregiment.com, este „mișcare publică civil-patriotică menită să comemoreze generația Marelui Război pentru Apărarea Patriei”, sunt contestate în acest an de către un grup de combatanți și de persoane refugiate din stânga Nistrului, în urma războiului din anul 1992. Potrivit datelor oficiale, 268 de mii de de moldoveni au participat în luptele celui de-al doilea Război Mondial. Dintre aceștia, aproximativ 69.400 de mii nu s-au mai întors de la război. Potrivit lui Dumitru Iancev, activist civic, unul dintre inițiatorii acțiunii, în cadrul protestului de la 9 mai participanții vor aminti și despre alte victime ale regimului comunist de ocupație. Potrivit statisticilor oficiale, numărul victimelor ocupației sovietice constituie 300 de mii de oameni.

Persons: Dumitru Iancev Organizations: Chișinăului Locations: Moldova, Moldova sovietică, RASSM, RSSM, Nistru, Moscovei, Tiraspol

Au fost publicate imagini noi despre Moldova sovieticăAgenția Națională a Arhivelor a continuă să ne bucure cu imagini de pe vremea regimului sovietic în Moldova. Secvență de la filmarea unei scene din filmul Навстречу жизни, orașul Chișinău, anul 1952. Chișinău, anul 1957. Chișinău, anul 1987. Chișinău, anul 1955Muncitoarea V. Boldurescu la curățarea porumbului, s. Micleușeni, raionul Strășeni, septembrie 1961.

Persons: Ștefan cel Mare, Antoniu, Cleopatra, Mihail, Eleonora Todova, E . F ., ., Lenin, Liuba Ciumac, Larisa, Daniel, . T ., . S . Organizations: Agenția Națională a Arhivelor, altoire, Universității de Stat, Academia, Muzică, Arte Plastice, Lemnarul Locations: Moldova, sovietic, Chișinău, Hâncești, Orhei, Tvardița, Ceadîr - Lunga, Râșcani, Larisa Dovisenco, Cricova, Criuleni, Horodiște, Călărași, . Micleușeni, Strășeni, Dolna

☆ ÎN MEMORIA LUI IURI GAGARIN: În parcul Ştefan cel Mare a fost instalată o placă
▼ + stars: | 2021-04-12 | by ( Publika.Md - Aici Sunt Știrile | ) www.publika.md time to read: +2 min

Cu ocazia împlinirii a 60 de ani de la primul zbor uman în spaţiul cosmic, în Grădina Publică Ştefan cel Mare din Capitală a fost instalată o placă comemorativă lângă platanul sădit chiar de Iuri Gagarin în 1966. Asta a fost o întâlnire de neuitat, de neuitat. "Iurie Gagarin a stat trei zile în Moldova şi a vizitat mai multe şcoli şi licee, cramele de la Cricova şi s-a întâlnit cu tineri pe Stadionul Republican. "Iuri Gagarin a fost invitat şi la o nuntă la casa de cultură de la Cojuşna.Olga Bataeva, reprezentant Centrul Rus de Ştiinţă şi Cultură:"Gagarin a lăsat tot protocolul şi s-a alăturat nuntaşilor. "Alexandr Odinţov, consilier municipal, PSRM:"Moldova sovietică a avut un rol semnificativ în dezvoltarea cosmonauticii.

Persons: Ştefan, Mare, Iuri Gagarin, Grigore Cuşnir, ., Toţi, Iurie Gagarin, Olga Bataeva, Gagarin, Andrei Muraviev, Alexandr Organizations: Stadionul, municipal Locations: Capitală, Chişinău, Moldova, Cricova, Rus, Chişinăul, Republica Moldova

Descoperă obiceiurile de atunciAgenția Națională a Arhivelor a creat o pagină pe Instagram unde publică fotografii din perioada sovietică. Bradul de sărbătoare, orașul Chișinău, anul 1953. Bradul amplasat în fața Catedralei ,,Nașterea Domnului”, orașul Chișinău, anul 1967. Parcul „Valea Trandafirilor”, orașul Chișinău, anul 1979. Vezi aici a treia parteVezi aici a patra parteSursă foto: Instagram/Agenția Națională a Arhivelor

Organizations: Agenția Națională a Arhivelor, Agenția Națională Locations: Moldova sovietică, săniuș, Taraclia, Chișinău, Ocnița, Ungheni, Măcărești, Drochia, Nisporeni, Iliciovca, Florești

Amintim că președintele României, Klaus Iohannis, a efectuat astăzi, prima dată în ultimii 5 ani, o deplasare de serviciu în Republica Moldova. În cadrul conferinței comune a liderilor de stat, Klaus Iohannis precizat că România va oferi un sprijin Republicii Moldova. Președintele României a mai menționat că de sprijin vor beneficia și studenții şi elevii, care vor primi burse de studii în România. Podul de Flori a avut loc pe 6 mai 1990. În cadrul acțiunii, locuitorilor din România și Moldova Sovietică de atunci li s-au permis ca în ziua respectivă, între orele 13:00 și 19:00, să treacă frontiera fără vize și pașapoarte.

Persons: Klaus Iohannis, Maia Sandu, Klaus, Președintele Locations: României, Republica Moldova, Chișinău, Republicii Moldova, România, Moldova Sovietică

☆ (video/foto) Imagini publicate în premieră a Filarmonicii Naționale, ce datează din 1961. Cum a evoluat clădirea de la fostul teatru-circ, la edificiul național al țării
▼ + stars: | 2020-11-25 | by ( Https | Www.Facebook.Com Unimedia.Info | Ion Ceban | ) unimedia.info time to read: +4 min

Acest accident a impus autoritățile să trimită o nouă comisie de inspecție, în fruntea căreia a fost numit arhitectul gubernial, M. Seroținschii. Ulterior, în anul 1914, au fost construite anexele în care a fost amplasat utilaj pentru proiectarea filmelor. Sala de cinema a fost denumită „Expres”, scrie Agenția Națională a Arhivelor. Scena, împărțită, în două avea înălțimea de 12 m și o suprafață totală de circa 172 m2. După cel de-al Doilea Război Mondial clădirea Teatrului „Expres” a fost reparată.

Persons: ., Colomandi, Karol, Constantin Colomandi, Mihailovici, Teodor, Haydn, Gurie Grosu, Pantelimon Halippa, Constantin, Costin Ioan, Karol Shmidt Organizations: . Seroținschii, Agenția Națională a, Presei Locations: Basarabiei, Chișinău, Basarabia, Moscova, Municipiul Chișinău, RSSM, Stat, Moldova Sovietică

Search resuls for: "Moldova sovietică"

12 mentions found