Top related persons:
Top related locs:
Top related orgs:

Search resuls for: "Antarcticii"


16 mentions found


În 6 februarie 2020, la stația Esperanza din Peninsula Antarctică, a fost înregistrată o temperatură de 18,3 grade Celsius, reprezentând o nouă dovadă a intenstificării crizei climatice care acaparează din ce în ce mai mult globul, informează Descopera.ro. „Peninsula Antarctică (vârful de nord – vest, aproape de America de Sud) se numără printre regiunile de pe planetă cu cea mai rapidă încălzire, cu aproape 3 grade Celsius în ultimii 50 de ani. În baza acestor verificări, OMM a respins, de asemenea, o înregistrare de temperatură și mai ridicată, de 20,75 grade Celsius, raportată în 9 februarie 2020 pe insula Seymour. Recordul de temperatură oficial stabilit anterior pentru această parte a Antarcticii a fost de 17,5 ° C, fiind înregistrat în 24 martie 2015, tot la Stația de Cercetare Esperanza. Recordul pentru regiunea Antarcticii, care include toată gheața și pământul la 60 de grade latitudine sudică, este de 19,8 grade Celsius, fiind înregistrat pe Insula Signy în ianuarie 1982.
Persons: OMM, Seymour Organizations: Mondială, Science, Polar Locations: Antarctica, Peninsula Antarctică, America de Sud, Argentina, Golful Hope, Verkhoyansk
Prin semnarea Acordului de la Paris în 2015, comunitatea internaţională s-a angajat să limiteze încălzirea globală la 2 grade Celsius - ideal 1,5 grade Celsius - în comparaţie cu era preindustrială. GIEC estimează că, de acum înainte, depăşirea cu 1,5 grade Celsius ar putea antrena „treptat, consecinţe grave, timp de secole, uneori ireversibile". Potrivit Organizaţiei Meteorologice Mondiale, probabilitatea ca acest prag de 1,5 grade Celsius pe parcursul unui an să fie depăşit până în 2025 este de 40%. „Costurile de adaptare pentru Africa ar urma să crească cu zeci de miliarde de dolari anual la o creştere peste 2 grade Celsius", potrivit documentului. „Avem nevoie de o transformare radicală a proceselor şi a comportamentelor la toate nivelurile: indivizi, comunităţi, companii, instituţii şi guvern.
Persons: Nicholas Stern, . Organizations: ONU, Agerpres, Conferința Națiunilor Unite Locations: Glasgow, Paris, Arctica, Africa, Braziliei, Asia de Sud - Est, China, Groenlanda
"Ce e mai rău urmează să vină, cu implicaţii asupra vieţii copiilor şi nepoţilor noştri, mult mai mari decât asupra noastră", scrie GIEC.Clima s-a schimbat deja. Chiar şi la o creştere cu 0,5 grade Celsius, alte 420 de milioane de persoane vor fi expuse riscurilor din cauza valurilor de căldură extreme. "Costurile de adaptare pentru Africa ar urma să crească cu zeci de miliarde de dolari anual la o creştere peste 2 grade Celsius", potrivit documentului.Experţii subliniază, de asemenea, pericolul efectelor în cascadă. Omenirea îşi poate încă orienta destinul către un viitor mai bun, luând măsuri ferme în prezent pentru a încetini schimbările galopante din a doua jumătate a secolului. "Avem nevoie de o transformare radicală a proceselor şi a comportamentelor la toate nivelurile: indivizi, comunităţi, companii, instituţii şi guvern".
Persons: ., Nicholas Stern Organizations: ONU Locations: Paris, Arctica, migraţii, Africa, Braziliei, Asia de Sud - Est, China, Groenlanda
Sursa foto: ShutterstockLumea are 5 oceane, nu 4; Oceanul Sudic, recunoscut oficial de National GeographicNational Geographic Society a anunțat că va recunoaște un nou ocean în zona Antarcticii, crescând astfel numărul total de oceane la nivel global la cinci. Organismul de cartografiere al SUA recunoşte deja Oceanul Sudic ca ocupând acelaşi teritoriu, dar aceasta este prima dată când National Geographic o face. Oceanul Sudic mai poartă numele şi de Oceanul Antarctic sau Oceanul Austral, scrie Mediafax. Încercările de a ratifica graniţele şi numele de Oceanul Sudic la nivel internaţional au fost zădărnicite. În ciuda acestui fapt, Tait a spus că este foarte important ca National Geographic să diferenţieze apele.
Persons: Alex Tait, Tait Organizations: National Geographic National Geographic Society, National Geographic, National Geographic Society, Mediafax, Washington Post Locations: Sudic, SUA
O bucată enormă din calota de gheaţă a Antarcticii s-a desprins devenind cel mai mare aisberg din lume. Dimensiunile acestuia au fost comparate cu insula spaniolă Mallorca. Informaţia a fost confirmată de Agenţia Spaţială Europeană, care a menţionat că gheţarul are o suprafață de 4 320 de kilometri pătrați şi a fost denumit A-76. Apariţia aisbergurilor face parte dintr-un ciclu natural, dar oamenii de ştiinţă au constatat că în ultima perioadă astfel de incidente se produc tot mai des din cauza schimbărilor climatice.
Persons: Informaţia, Apariţia Locations: Mallorca
O bucată gigantică de gheață, mai mare decât insula spaniolă Mallorca, s-a desprins de calota glaciară a Antarcticii în Marea Weddell, devenind cel mai mare aisberg din lume, a anunțat Agenția Spațială Europeană, citată de Reuters și digi24.ro. Suprafața sa are 4.320 de kilometri pătrați, lungimea ajunge la 175 de kilometri, iar lățimea – la 25 de kilometri. Prin comparație, insula spaniolă Mallorca din Marea Mediterană are o suprafață de 3.640 de kilometri pătrați. Cercetătorii nu atribuie acest eveniment schimbărilor climatice și spun că este o parte din ciclul natural al gheţarilor din regiune. Ei se așteaptă acum a A-76 să se spargă în 3 bucăți.
Persons: Copernicus Organizations: Agenția Spațială Europeană, Reuters, Rhode Island, Aisebergul Locations: Mallorca, Rhode, Antarcticii
Sursa foto: ESAO bucată gigantică de gheață s-a rupt de calota Antarcticii, devenind cel mai mare ghețar plutitor din lumeAgenția Spațială Europeană raportează că o bucată gigantică de gheață s-a rupt de calota Antarcticii, devenind cel mai mare ghețar plutitor din lume. Botezat de către oamenii de știință cu codul A-76, noul aisberg a fost reperat în imaginile satelitare capturate de misiunea Copernicus Sentinel-1. Are o suprafață de 4.320 km pătrați, dar are o formă alungită, lungă de 175 km, pe o lățime de 25 km. Precedentul aisberg care deținea supremația ca suprafață plutitoare, până la apariția A-76, este A-23A, care are aproximativ 3.380 de km pătrați și plutește, de asemenea, în Marea Weddell, scrie Biziday. Treptat, acești ghețari se topesc, ridicând nivelul oceanului planetar, fapt ce amenință inundarea unor zone de coastă, locuite în prezent.
Persons: Copernicus Organizations: Agenția Spațială Europeană Locations: New, Mallorca, Antarctica
Cel mai mare aisberg din lume s-a format în largul Antarticii. Suprafața aisberguluiNoul aisberg are o lungime de 175 de kilometri şi o lăţime de 25 de kilometri. Prin comparaţie, insula Mallorca – o importantă destinaţie turistică a Spaniei, aflată în Marea Mediterană – are o suprafaţă de 3 640 de kilometri pătraţi. Statul american Rhode Island este şi mai mic în raport cu aisbergul A-76, având o suprafaţă de 2 678 de kilometri pătraţi. Cum a fost detectatA-76 a fost detectat în premieră de British Antarctic Survey şi confirmat de National Ice Center din statul american Maryland, folosind imaginile captate de misiunea Sentinel-1, lansată în cadrul programului spaţial Copernicus şi care constă în doi sateliţi cu orbite polare.
Persons: Copernicus, Ted Scambos, Boulder . Organizations: Reuters, Rhode Island, British Antarctic Survey, National Ice, Universitatea, Boulder . Aisbergurile Locations: Mallorca, Antarctica, AGERPRES, Spaniei, Rhode, Americii de Sud, american Maryland, Universitatea Colorado, Boulder
"Excluzând zonele de la periferia Groenlandei şi Antarcticii, deci păstrând în acest studiu 70% dintre gheţarii planetei, s-a trecut în 20 de ani de la o micşorare medie care depăşea cu puţin o treime de metru pe an, la o două treimi de metru pe an", a subliniat Romain Hugonnet. "În 20 de ani, s-a dublat viteza de micşorare. Este foarte îngrijorător", a adăugat el.Gheţarii din Alaska, din Alpi şi din Islanda fac parte dintre aceia care s-au micşorat cel mai repede.Concluziile generale ale studiului concordă cu cele formulate de Grupul interguvernamental de experţi în evoluţia climei (GIEC), care conţineau însă marje foarte mari de incertitudine. "Pe termen scurt, gheţarii care se topesc din ce în ce mai repede vor furniza tot mai multă apă către râuri, servind astfel ca un fel de tampon în anumite regiuni precum India sau în Anzi în perioadele aride. Dar, apoi, se va atinge un maxim, iar cantitatea de apă va scădea rapid, până când nu va mai exista deloc", a avertizat acelaşi cercetător, estimând că "peste câteva decenii, majoritatea regiunilor vor intra pe această pantă descendentă".
Persons: Romain Hugonnet Organizations: Universitatea, Universitatea Toulouse.Gheţarii tereştri Locations: Himalaya, Anzi, Alpi, Groenlanda, Antarctica, Universitatea ETH, Zurich, Elveţia, ETH Zurich, Groenlandei, Alaska, Islanda, India
Ritmul topirii gheţarilor de pe Terra, din cauza schimbărilor climatice, s-a dublat în ultimii 20 de ani, contribuind de acum la creşterea cu peste 20 % a nivelului mării, arată datele unui studiu. Pe termen scurt, apa provenită din topirea ghețarilor va ajuta unele regiuni de pe glob, însă această resursă se va epuiza, relatează AFP, citată de AGERPRES. „Existau multe regiuni în care nu ştiam felul în care evoluau gheţarii”, a declarat Romain Hugonnet, autorul principal al acestui studiu publicat în revista Nature. În plus, topirea s-a accelerat: de la o medie de 227 de miliarde de tone pe an între 2000 şi 2004, s-a ajuns la o medie de 298 de miliarde de tone pe an între 2015 şi 2019. „În 20 de ani, s-a dublat viteza de micşorare.
Persons: Romain Hugonnet Organizations: AGERPRES, Nature, Universitatea, Universitatea Toulouse Locations: Himalaya, Anzi, Alpi, Groenlanda, Antarctica, Universitatea ETH, Zurich, Elveţia, ETH Zurich, Groenlandei, Alaska, Islanda, India
Cel mai mare ghețar din lume s-a rupt în bucăţi şi se topeşte rapid. Unde acesta se aflăGhețarul A-68 este considerat cel mai mare gheţar din lume. Imaginile din satelit arată că acesta s-a rupt în bucăţi şi se topeşte. „Este uimitor că A-68 a rezistat atât de mult. A rezistat ani de zile.
Persons: Gheţarul, Adrian Organizations: Universitatea Swansea, BBC News Locations: Antarctica, britanic, Georgia de Sud
O topire a calotelor glaciare care s-a produs în trecutul Terrei ar fi putut să determine o creştere a nivelului mării de 10 ori mai rapidă decât cea actuală, potrivit unui studiu britanic publicat joi, care conţine numeroase "indicii esenţiale" despre efectele provocate de încălzirea climei, informează AFP.Nivelul mării ar putea să crească cu un metru sau chiar cu doi metri, potrivit estimărilor, până la sfârşitul secolului al XXI-lea, scrie agerpres.ro Autorii studiului, coordonaţi de cercetătorii de la Universitatea Durham, s-au bazat pe măsurători geologice ale nivelului mării din trecutul planetei noastre pentru a estima că nivelurile au crescut cu 3,6 metri pe secol într-un interval de 500 de ani la sfârşitul ultimei perioade glaciare, în urmă cu circa 14.600 de ani.Autorii au constatat, totodată, că acea creştere a nivelului mării cu 18 metri ar fi putut să provină în principal din topirea calotelor glaciare din emisfera nordică, nu a gheţurilor din Antarctica, aşa cum s-a crezut până acum.Autorii consideră că studiul lor ar putea să ofere "indicii esenţiale" despre impactul pe care ar putea să îl aibă schimbările climatice, fenomen ce provoacă o creştere a nivelului mării. "Am constatat că cea mai mare parte din creşterea rapidă a nivelului mării s-a datorat topirii calotelor glaciare din America de Nord şi din Scandinavia, cu o contribuţie uimitor de slabă a Antarcticii", a explicat o coautoare a studiului, Pippa Whitehouse, profesoară la Facultatea de Geografie din cadrul Universităţii Durham. "Următoarea mare întrebare este de a determina ce anume a declanşat topirea gheţii şi ce impact a avut afluxul masiv de apă asupra curentelor oceanice din Atlanticul de Nord. Aceste aspecte ne preocupă mult astăzi - orice perturbare a Gulf Stream, de exemplu, din cauza topirii calotei glaciare din Groenlanda, va avea consecinţe importante asupra climatului britanic", a subliniat Pippa Whitehouse.Fenomenul de creştere a nivelului mării care a durat cinci secole, comparabil cu topirea unei calote glaciare de două ori mai mare decât Groenlanda, a determinat inundarea unor vaste zone de uscat şi o perturbaţie a circulaţiei oceanice, cu efecte în serie asupra climatului mondial, au explicat autorii studiului.
Persons: - lea Organizations: Universitatea, Universităţii, Gulf Stream Locations: Universitatea Durham, Antarctica, America de Nord, Scandinavia, Universităţii Durham, Atlanticul de Nord, Groenlanda
Cercetătorii au sugerat că, în mod paradoxal, în anumite condiții chiar topirea aisbergurilor din Antarctica ar putea juca un rol important și în apariției epocilor glaciare. La rândul său, acest lucru creează condiții pentru instalarea epocilor glaciare. „Am fost uimiți să constatăm că această mișcare a fost prezentă la începutul fiecărei ere glaciare în ultimii 1,6 milioane de ani. Rezultatele noastre oferă veriga lipsă a modului în care Antarctica și Oceanul Sudic au reacționat la ciclurile sistemului climatic asociate orbitei noastre în jurul Soarelui”, a spus și profesorul Ian Hall, coautor al studiului și unui dintre coordonatorii expediției IODP. Cu toate acestea, din cauza încălzirii climei provocate de industrializare, cercetătorii sugerează că ritmul natural al ciclurilor epocii glaciare poate fi perturbat.
Persons: Starr, Ian Hall Organizations: Independent, Universității Cardiff Locations: Antarctica, Sud, Atlantic, Sudic, Atlanticul, Nord
Noiembrie 2020 ocupă locul al doilea în clasamentul celor mai călduroase luni "Brumar" din istoria înregistrărilor meteorologice, care au început în anul 1880, potrivit DPA. Noiembrie 2020 se află pe a doua poziţie în topul celor mai călduroase luni de "Brumar" cunoscute după 1880, fiind depăşită doar de deţinătoarea recordului, luna noiembrie din 2015 (+1,01 grade Celsius peste media din secolul al XX-lea). Cele mai călduroase 10 luni de noiembrie au fost înregistrate după anul 2004, iar cele mai călduroase cinci luni de noiembrie s-au produs după anul 2013, potrivit sursei citate. Noiembrie 2020 marchează, de asemenea, cea de-a 44-a lună consecutivă de noiembrie în care meteorologii au înregistrat temperaturi aflate peste media calculată pentru secolul al XX-lea. Temperaturile din anumite zone din vestul Antarcticii au fost cu cel puţin 3 grade Celsius peste valoarea medie calculată pentru secolul al XX-lea, potrivit datelor prezentate de NOAA.
Persons: - lea, Agenţia Organizations: Agerpres Locations: Statele Unite, american Alaska, Europei, Asiei, Australia, părţi, America de Sud, Oceanului Pacific, Antarcticii
Noiembrie 2020 se află pe a doua poziţie în topul celor mai călduroase luni de „Brumar" cunoscute după 1880, fiind depăşită doar de deţinătoarea recordului, luna noiembrie din 2015 (+1,01 grade Celsius peste media din secolul al XX-lea), scrie digi24.ro. „Temperatura medie globală combinată deasupra uscatului şi deasupra suprafeţei oceanice pentru noiembrie 2020 a fost cu 0,97 grade Celsius mai mare decât media de 12,9 grade Celsius înregistrată în secolul al XX-lea", au anunţat reprezentanţii Administraţiei Naţionale Oceanice şi Atmosferice (NOAA) din Statele Unite. Savanții afirmă că, noiembrie 2020 marchează, de asemenea, cea de-a 44-a lună consecutivă de noiembrie în care meteorologii au înregistrat temperaturi aflate peste media calculată pentru secolul al XX-lea. „Temperaturi record pentru noiembrie au fost observate în zonele de pe toate continentele unde datele meteorologice sunt disponibile şi deasupra tuturor zonelor din toate oceanele majore", au adăugat specialiştii de la NOAA, scrie Agerpres. Temperaturile din anumite zone din vestul Antarcticii au fost cu cel puţin 3 grade Celsius peste valoarea medie calculată pentru secolul al XX-lea, potrivit datelor prezentate de NOAA.
Persons: - lea, Agenţia Organizations: Agerpres Locations: Statele Unite, american Alaska, Europei, Asiei, Australia, părţi, America de Sud, Oceanului Pacific, Antarcticii
Pe baza datelor geochimice obținute din sedimentele de mare adâncime, studiul aruncă o nouă lumină asupra factorilor care determină stabilitatea stratului de gheață din estul Antarcticii. Rezultatele arată o creștere a stabilității stratului de gheață din estul Antarcticii față de acum aproximativ 2,5 milioane de ani. O descoperire interesantăÎn general se consideră că dioxidul de carbon și radiațiile solare joacă un rol important în topirea stratului de gheață. Această scădere a nivelului mării a redus expunerea stratului de gheață din estul Antarcticii la apele oceanului relativ calde, care au potențialul de a topi părțile subacvatice ale stratului de gheață. Rezultatul studiului subliniază vulnerabilitatea gheții din estul Antarcticii la încălzirea globală și riscul destabilizării maselor de gheață din vestul Antarcticii.
Persons: dr . Kim Jakob Organizations: Universitatea, Universitatea Heidelberg . Locations: Universitatea Heidelberg, Antarcticii, Atlantic
Total: 16